marți, 23 august 2011

Turismul din Romania şi mizeria pe care turiştii o suportă


Zi de zi mă gândesc la minunatele meleaguri pe care ţara noastră le deţine. Când eram in clasele primare şi am început a studia primele taine ale geografiei româneşti eram uluită de minunăţiile oferite de natură, îmi amintesc că doamna învâţătoare asocia ţara noastră cu un buchet de flori. În vara acelui an am vizitat multe meleaguri romaneşti, însă am fost total dezamagită pentru ca peisajele nu arătau la fel ca in pozele din manualul meu. Privelişti minunate  învăluie ţata, dar noi nu ştim cum să le păstrăm. În apele râurilor vezi mereu gunoaie si resturi de mâncare în stare de putrefacţie, iar acel miros te depăşeşte. Copacii nu mai pot acoperi mirosul acela groaznic, iar in loc să ne desfătăm cu un miros de cetină şi cântecul rapid al apei ce curge prin munţi ni se face greaţa din cauza acelui miros groaznic, iar cântecul  apei nu se mai aude, se aud doar cum sticlele ce apa le poartă izbindu-se de pietre. În acest caz nu putem da vina pe autorităţi ci doar pe noi, pentru că noi suntem cei ce lasă gunoaiele la intâmplare.
Însă nu doar muntele este problema ci şi bucăţica de mare pe care ţara o deţine. Toţi ne dorim la mare, soare, apă, căldură, nisip. Un adevărat vis însă când ajungi pe plajele noastre iţi vine rău peste tot gunoaie, doze de bere, ştiuleţi de porumb, pahare, pungi etc.. Plaja ca plaja dar apa?  Eh… cu apa e altă poveste…. Omul înoată liniştit până dă de o pungă, mai înoată dă de un ştiulete, mai înoată până se trezeşte omul că prin faţa lui trece un scaun (din acela pentru analize). Nu e normal că şi tu ai pleca acasă când vezi aşa ceva?  S-au pus tomberoane pe plajă, dar sunt goale… se pun coşuri de gunoi pe stradă tot goale.  Toate sunt goale, iar noi înotăm mereu in gunoaie.

vineri, 5 august 2011

Disperare?

Disperi cand vezi cat de poaluat e totul in jurul tau? cum nici in parc nu te mai poti plimba? Ei bine poti si tu sa ajuti natura: nu mai arunca gunoaie pe jos, nu mai scuipa pe jos ai grija sa nu distrugi spatiile verzi ale orasului etc. Am vazut de curand la stiri ceva absolut absurd cred ca ati auzit sa strainii vor sa investeasca in alegele noastre ei bine guvernul inca se gandeste la aceasta propunere, bine ca putem distruge hectare din rarau pentru telegondola dar sa curatam apa de alge si sa primim si bani din asta nu putem! Voi ce credeti?

sâmbătă, 12 martie 2011

Ajuta si tu!

Distribuie si uh acest banner  <a href="http://sufletpentrunatura.blogspot.com/" target="_blank"><img src="http://i.imgur.com/cuhor.png" alt='create your own banner at mybannermaker.com!' border=0 /></a><br /><a href="http://www.mybannermaker.com/">Make your own banner at MyBannerMaker.com!</a>

joi, 17 februarie 2011

Despre natura

Natura este cea care ne inconjoara si in care ne ducem viata de zi cu zi.Ea este insufletita si se gaseste in seva fiecarui copac.Printre frunzele moi ale copacilor se aude cate un glas duios de pasarele sau vuietul vantului. Vara,in campie  poti  admira miresmele imbatatoare ale florilor  in timp ce pe cel mai inalt pisc poti admira penajul frumos colorat al cocosului de munte.Tocmai pentru  ca natura a devenit o preocupare majora ,deoarece ea este distrusa treptat ,am decis sa aducem in atentia tuturor ca animalele care odinioara erau multe exemplare acum nu putem sti daca macar un reprezentant al speciei mai exista. Dintre aceste animale amuintim : ursul panda, balena albastra, linx etc. In concluzie orice cetatean ar trebui sa fie preocupat de natura in care isi duce existenta pentru ca daca este intretinuta corect ea iti aduce beneficii ,dar daca este poluata iti distruge sanatatea.

Rinocerul alb


            Cel mai mare mamifer terestru dupa cele trei specii de elefant existente, rinocerul alb, este un animal magnific, impresionant si cum altfel decat cu o istorie trista vis-a-vis de modul in care a fost tratat de oameni. In prezent, gigantul pachiderm reuseste sa supravietuiasca intr-o Africa macinata de saracie, boli si mizerie, iar viitorul se anunta inca nesigur pentru acest ultim reprezentant al rinocerilor din Megafauna Africana. 
     Ca la orice specie de rinocer, trunchiul si capul rinocerului alb sunt enorme, la fel si gatul care este scurt si puternic iar pieptul lat si indesat. Picioarele sunt scurte. Acest rinocer nu este doar cel mai mare mamifer terestru dupa elefant, dar enormul pachiderm are cel mai mare craniu dintre toate speciile de rinoceri. . Un mascul adult de rinocer alb poate depasi greutatea de 3 000 kg, lungimea corpului se situeaza intre 3-4,20 m iar inaltimea la umar poate atinge 1,85 m.
Rinocerii albi traiesc in savanele si campiile ierboase din sud-estul Africii. Spre deosebire de varul sau, rinocerul negru, care habiteaza in zonele de savana deasa, presarata cu plante spinoase si arbusti, rinocerul alb este un ierbivor care paste prin excelenta. El se hraneste doar cu ierburi, preferandu-le pe cele mici.. Bea apa de doua ori pe zi cand intalneste o sursa stabila de apa, dar in cazuri extreme poate rezista si cinci zile fara sa se adape.
     Viata lor sociala se rezuma la a se aduna in grupuri de maxim 14 exemplare, in majoritate femele. Masculii tineri se adauga deseori acestor congregatii de femele, pe cand masculii adulti duc o existenta exclusiv solitara. Acestia au uneori un temperament agresiv la adresa tinerilor pretendenti la femelele aflate in posesiunea lor.
       Inca din Antichitate, rinocerul a fost expus in menajeriile egiptenilor si sumerienilor. Romanii au fost cei care l-au adus in sumbra lume a Colosseumului unde rinocerii erau fortati sa lupte contra elefantilor, a taurilor si a ursilor.
.    Credulii aristocrati transformau coarnele de rinocer in vase de baut, fiind perfect convinsi ca orice otrava pusa intr-un pahar faurit dintr-un corn de unicorn isi pierde astfel toata puterea. 
Marele Rinocer Alb este, din nefericire, singura specie de rinocer cu cele mai mari sanse de supravietuire. Rinocerul negru african si cele trei specii de rinoceri din Sud - Estul Asiei se afla in mare pericol de disparitie. Populatia totala atinge imbucuratoarea cifra de 11 600 de exemplare, astfel povestea supravieturii cu succes a rinocerului alb sudic aduce o unda de speranta in cadrul conservationistilor angajati in salvarea celorlalte specii.